Ziua de 24 ianuarie a fost serbată, și în acest an, cu aceeași bucurie, la Biblioteca Județeană. Așa cum ne-am obișnuit deja prietenii, am pregătit manifestări speciale menite să sublinieze importanța și ecoul peste timp pe care acest eveniment istoric de mare importanță le-a avut în destinul României.
În mod deosebit, Biblioteca a invitat tineri, elevi de la colegiile și liceele din Deva, cei care aparțin unei generații ce trebuie să cunoască momentele de răscruce din istoria noastră, precum și personalitățile care au făurit Mica Unire și au ctitorit România modernă.
Sărbătorirea a început într-un mod inedit și emoționant: încă de dimineață, elevi de la colegii și licee din Deva (Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național „Sabin Drăgoi”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, „Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „ Grigore Moisil”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”), s-au adunat în fața statuii lui Traian din fața Primăriei Municipiului Deva, unde au fost întâmpinați de o parte a colectivului Bibliotecii Județene. În acordurile Horei Unirii, cu tricolorul în mâini, au format o impresionantă coloană care a pornit spre Bibliotecă, sub privirile trecătorilor. S-a trecut pe lângă clădirea Universității din Deva, pe a cărei fațadă se află placa comemorativă ce menționează trecerea pe aici a lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866, în drumul său spre exil.
În dimineața zilei de 23 ianuarie, curtea Bibliotecii a devenit neîncăpătoare pentru toți cei prezenți, toți cei care voiau să dea mână cu mână și să danseze Hora Unirii. Îndrăgitele acorduri, versurile care ne merg la suflet de fiecare dată, au refăcut parcă atmosfera însuflețită de acum peste un secol și jumătate când s-a făurit Unirea Principatelor Române, atunci când munteni și moldoveni au așezat o piatră de temelie la ctitorirea României de azi. Poezia lui Vasile Alecsandri a apărut în iunie 1856, în ziarul Steaua Dunării, ea a fost cunoscută, îndrăgită, iar muzica lui Alexandru Flechtenmacher a sporit entuziasmul cu care toți cei ce o ascultau, în Moldova și Țara Românească, au luat parte la momentele unice din ianuarie 1859 de la Iași și București
Cu acest entuziasm, transmis de acordurile celebrei Hore, cei prezenți au luat parte la al doilea moment important menit să evoce ziua de 24 ianuarie 1859: în Sala de Lectură a Bibliotecii a fost prezentat un interesant material intitulat Artizanii Unirii. Au fost prezentate, pe larg, cele mai importante momente care au premers Unirea de la 1859 și marile figuri de patrioți români care, fiecare, au contribuit la realizarea acestui ideal al românilor din Muntenia și Moldova. Nume ca Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Ion I. Brătianu și alții, au fost evocate și s-a prezentat activitatea lor intensă în realizarea Micii Uniri. Toate aceste personalități, acești artizani ai Unirii, au rămas în cartea de istorie a neamului, și-au legat numele de unul dintre cele mai importante și mai îndrăznețe proiecte naționale, proiect ce i-a adunat laolaltă pe toți cei care, deocamdată doar în Muntenia și Moldova, simțeau românește și erau „de-o făptură și de-o seamă”.
Mihail Kogălniceanu, unul dintre principalii făuritori ai Unirii, a lăsat cuvinte memorabile legate de acest important eveniment petrecut la mijlocul secolului XIX, o pledoarie entuziastă și emoționantă pentru unire și pentru realizarea acestui vis secular al românilor, atunci când a afirmat, în Adunarea ad-hoc a Moldovei: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hrănită de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neaparată”.
Prezentarea acestor figuri luminoase din galeria marilor noștri bărbați de stat a fost urmărită cu atenție de către elevii de gimnaziu prezenți în sală. La finalul prezentării, le-au fost adresate întrebări din materialul urmărit, cei care au răspuns corect fiind, ca de obicei, răsplătiți cu frumoase premii în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Am fost foarte bucuroși pentru că, și în acest an, evocarea Unirii Principatelor Române a atras un numeros public şi am avut ocazia să fim împreună pentru a evoca una dintre cele mai îndrăgite pagini de istorie românească.
