Fotografi renumiţi din Transilvania secolelor XIX-XX şi opera lor fac subiectul unei expoziţii care va fi deschisă, joi, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
Vernisajul expoziţiei „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” va avea loc de la ora 14,00, când se va desfăşura şi o prezentare a unui proces de fotografiere specific sfârşitului de secol XIX, cu un aparat foto de epocă.
Potrivit unui comunicat de presă, expoziţia este realizată în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş din Baia Mare, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”.
„Expoziţia are un aport istoric şi ilustrativ, prin prezentarea unor mari fotografi transilvăneni, fără a căror pasiune nu am avea astăzi parte de adevărate mărturii ale evenimentelor care au influenţat atât de profund secolele XIX-XX”, a declarat managerul MNIT, Felix Marcu.
Fiecare muzeu dintre cele cinci participante la realizarea expoziţiei naţionale „Mari fotografi din Transilvania” aduce în atenţia publicului câte un fotograf renumit din Transilvania secolelor XIX-XX. În cadrul expoziţiei sunt prezentaţi, în ordine cronologică, Veress Ferenc (1832-1916) – primul fotograf de renume al Transilvaniei, proprietar al primului atelier fotografic deschis la Cluj, în anul 1853; Alexandru Roşu (1854-1913) – primul fotograf român din Bistriţa; Samoilă Mârza (1886-1967) – fotograful Marii Uniri; Szabo Gábor (1905-1982) şi Suba Zoltán (1911-2009), cei mai importanţi artişti fotografi din Făgăraş, respectiv Baia Mare.
Veress Ferenc s-a născut la Cluj, în 1832. Ca adolescent, a studiat meşteşugul aurăritului, la Aiud, unde a intrat în contact cu Miklós Zeyk, primul ardelean familiarizat cu procedeele fotografice ale lui Daguerre şi Talbot. Activitatea lui Veress a fost sprijinită de unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură ardeleni, contele Imre Mikó, fondatorul Societăţii Muzeului Ardelean. Veress Ferenc a fost unul dintre primii intelectuali ardeleni care au militat pentru crearea unei comisii mixte, maghiaro-româno-săseşti, cu rolul de a identifica toate personalităţile şi monumentele culturale şi istorice din patrimoniul celor trei etnii, care meritau să fie imortalizate prin fotografie. Fotograful clujean a participat cu primele sale experimente de fotografie color la Expoziţia Mondială de la Paris, din 1889.
Alexandru Roşu, considerat primul fotograf bistriţean, şi-a început activitatea în anul 1881, lăsând posterităţii un număr considerabil de fotografii, de la portrete ale fruntaşilor memorandişti la grupuri, peisaje şi aspecte ale oraşului, multe considerate de specialişti ca inedite.
Fotograful Samoilă Mârza a intrat în istoria României cu apelativul de Fotograful Unirii. Cele şase imagini surprinse de Mârza la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, cu prilejul Marii Adunări Naţionale, care a consfinţit Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi a Maramureşului cu România, imagini unicat, sunt parte incontestabilă a tezaurului românesc. Aceste imagini sunt singurele care confirmă vizual întregirea României Mari, dar şi evenimente ulterioare acestui moment: vizita generalului Berthelot la Alba Iulia 1919, construirea Catedralei Încoronării şi încoronarea suveranilor României Mari la Alba Iulia la 15 octombrie 1922.
Szabo Gábor a rămas în memoria făgărăşenilor ca maestrul artei fotografice din zonă, în condiţiile în care în Făgăraş activau în aceea perioadă un număr impresionant de ateliere raportat la dimensiunea urbei. Şi-a început activitatea în anul 1936, iar aparatul său a surprins toate evenimentele importante din zonă, de aici şi numărul mare de fotografii din perioadă.
Prin intermediul fotografiilor realizate în aproximativ patru decenii de activitate, Suba Zoltán poate fi considerat un „cronicar” al oraşului Baia Mare, deoarece a imortalizat atât oamenii care au trăit aici şi în localităţile din împrejurimi, cât şi evoluţia urbană a oraşului. După preluarea puterii politice de către regimul comunist, pe lângă fotografiile-portret, peisajele din natură şi imaginile cu oraşul vechi, a realizat fotografii de reportaj având ca tematică diferite evenimente politice (1 mai, 23 august), sociale, culturale şi sportive.
În cadrul vernisajului programat pentru joi, 18 aprilie, ora 14,00, va avea loc şi o prezentare a unui proces de fotografiere specific sfârşitului de secol XIX, cu un aparat foto de epocă.
Expoziţia poate fi vizitată până pe 1 septembrie 2019, la sediul MNIT.
