În ajunul Crăciunului pe rit vechii sârbii din Banat au arătata că ştiu să păstreze tradiţiile, una dintre acestea fiind aprinderea badnjak-ului
Arderea badnjak-ului este una dintre tradiţiile din Ajun de Crăciun (Badnje veče-limba sârbă) la sârbii ortodocşi de rit vechi, care are loc pe 6 ianuarie după calendarul gregorian, respectiv pe 24 decembrie după calendarul iulian. Tradiţia spune că în Ajun se aprinde un trunchi de stejar tânăr, ce se tăia pe vremuri din pădure. În zilele noastre este doar un mănunchi de crengi de stejar, însă semnificaţia este aceeaşi: acest lemn tânăr îl simbolizează pe Isus Hristos şi intrarea Lui în lume, în inima şi-n casa noastră. Căldura focului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. În al doilea rând, badnjak-ul aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut. O a treia semnificaţie este cea de prevestire a Golgotei. Paiele ce se aduc în casă de către gospodine amintesc de paiele pe care L-a aşezat Maria pe abia născutul Hristos. Tradiţia mai spune că în focul aprins copii trebuie să arunce boabe de grâu pentru a avea parte de belşug şi prosperitate.
Tot în seara de Ajun, podelele bisericilor sunt acoperite cu paie, ele fiind aruncate abia după Revelionul Sârbesc, pentru ca, odată cu ele, să plece toate necazurile din casă.
Şi în acest an în comunitatea sârbă din Banat focurile 57 la număr s-au aprins şi toată lumea s-a pregătit de Crăciun.
Info şi foto: www.banaterra.eu