Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” permite şi efectuarea de investiţii pentru plantaţiile pomicole.Nucul fiind foarte solicitat de către potenţialii investitori,vă prezentăm câteva soiuri recomandate a fi utilizate pentru înfiinţarea sau modernizarea livezilor,mai ales pentru zona de câmpie sau cea colinară. În urma unei munci de cercetare de peste 50 de ani la SCDP Geoagiu au fost create 10 soiuri de nuc: Sibişel precoce, Sibişel 44, Geoagiu 65, Germisara, Orăştie, Sarmis, Sibişel 252, Geoagiu 86, Claudia şi Ciprian. Pentru însuşirile lor, productivitate, calitate deosebită a fructelor, comportare bună la atacul bolilor, adaptare pentru toate zonele de cultură a nucului, câmpie şi zona de deal, mergând până la altitudinea de 500 m, aceste soiuri sunt foarte apreciate atât în ţară cât şi în străinătate. Numai în România, aceste soiuri au primit peste 30 de medalii de aur şi argint la concursurile republicane de fructe.
Prezentăm pentru început soiurile de nuc Sibişel 44 şi Germisara.
Sibişel 44 
a fost selecţionat de V. Cociu, N. Meza şi I. Deaconu şi omologat în anul 1979. Pomul de vigoare mijlocie, are coroana piramidală largă, cu ramuri de schelet lungi, destul de groase, garnisite cu formaţiuni de rod mixte. Tipul de înflorire este protogin, florile femeieşti înfloresc cu mult timp înaintea celor bărbăteşti, necesitând polenizatori. Intră destul de repede pe rod, începând din anul 6-7 de la plantare, produce mult şi în fiecare an. Rezistă bine la ger şi destul de bine la atacul bolilor specifice, bacterioza şi antracnoza. Fructul este mare (14,5 g), de formă ovoidală cu vârful ascuţit şi baza rotunjită. Coaja este subţire, sudura valvelor este bună, dar proeminentă, se sparge uşor cu mâna, de culoare maro-gălbuie. Orificiul peduncular este destul de mic şi bine închis cu fibre.
Miezul reprezintă 48% din greutatea fructului, are tegumentul de culoare albă-gălbuie, este crocant, cu gust dulce, plăcut aromat, se scoate uşor din coajă şi conţine 65,4% substanţe grase şi 18,4% substanţe proteice. Maturarea fructelor are loc la sfârşitul lunii septembrie şi uneori la început de octombrie.
Germisara ( sinonim Geoagiu 44×4-259 ) – obţinut de N. Meza şi I. Deaconu la SCDP Geoagiu, judeţul Hunedoara, din încrucişarea soiurilor Sibişel 44 (mama) şi Sibişel precoce (tata) şi omologat în anul 1979. Pomul este de vigoare mică-mijlocie, având coroana globuloasă, bine luminată, ramurile de schelet potrivit de groase şi formaţiuni de rod mixte. Caracterul de înflorire este protogin, florile femeieşti înfloresc cu mult înaintea celor bărbăteşti, necesitând polenizatori. Intră pe rod, din anul 6-7 de la plantare şi produce foarte mult şi în fiecare an. Este soiul cu productivitatea cea mai mare din zonă. Rezistă bine la ger şi are o comportare foarte bună la atacul bolilor specifice, bacterioza şi antracnoza. Fructul este mare (15 g), de forma ovoidă, cu baza rotunjita şi varful ascuţit. Coaja este potrivit de groasă, cu suprafaţa netedă, de culoare maro, se sparge uşor în mână, sudura valvelor este bună, dar proeminentă. Orificiul peduncular este mare, bine închis cu fibre. Miezul reprezintă 50% din greutatea fructului şi conţine 69% substanţe grase şi 17,5% substanţe proteice. Tegumentul este de culoare galbenă închisă. Gustul este plăcut aromat.
Maturarea fructelor are loc în a doua jumătate a lunii octombrie.
