Măști înfricoșătoare, tălăngi și pocnete din bice, întreceri călare, scenete (parodierea nunții, înmormântarea), parade (mascații, lolele, care alegorice), clătite și gogoși aburinde – sunt armele cu care sașii din Transilvania luptau odinioară împotriva iernii aprige și a spiritelor rele. Acestă tradiție încă se mai păstrează și în comunitatea săsească din Hunedoara și Alba, astfel că an de an membrii acesteia se reunesc în minunatul decor al restaurantului Lutsch 2000 pentru carnavalul de Fasching.
Câteva zeci de membri ai comunității germane din județele Hunedoara și Alba s-au reunit săptămâna trecută – ca în fiecare an în această perioadă – la restaurantul Lutsch 2000 din apropierea Sebeșului, pentru a participa la carnavalul de Fasching. Oaspeţii au fost primiţi chiar de către gazde, doamna şi domnul Lutsch, cu tradiţionalele gogoşi, iar la masă s-au servit virşli preparaţi din carne de porc în amestec cu carne de oaie „lungenbraten”, un fel de ruladă din ficat, friptură de porc şi pui. Nici ţuica sau vinul nu au lipsit. S-a dansat pe muzică specifică germană, s-a cântat şi s-a intonat, împreună cu fanfara de la Petreşti-„Siebenbürger Volkslied”, imnul saşilor transilvăneni.
”Dincolo de semnificația istorică a acestui carnaval, faptul că an de an venim aici membrii comunității germane, reprezintă și ideea de unitate și continuitate a tradițiilor noastre. Alături de noi, cei rămași în România, vin și mulți dintre cei plecați de ani de zile în Germania și Austria, iar asta ne dă ocazia să transmitem mai departe moștenirea noastră, moștenirea sașilor transilvăneni; ne dă ocazia să transmitem cine suntem și ce reprezentăm în partea aceasta de țară, ne permite să facem transferul de valori culturale de la o generaţie la următoarea”, a declarat Monika Matei (foto), președintele Forumului Democart al Germanilor din Deva.
Faschingul/Fastnacht/Foosnicht este o sărbătoare cu multe variante și obiceiuri, de la sat la oraș, în funcție de comunitate și de zona etnografică. În comunitățile din Transilvania, Lolele la sași sau Fărșangul la maghiari, se țineau în perioada dintre Bobotează (Epiphanis) și Miercurea Cenușii (Aschenmittwoch), înainte de lăsata secului, marcând simbolic pregătirea pentru începerea noului an agrar. Cuvântul Fasching vine de la germ. Fastschank, în traducere ultima băută, ultima petrecere înainte de lăsata secului.
Este perioada când vecinătățile își aleg noii conducători, când are loc ziua împăcării și se face darea de seamă pentru anul trecut. Totul pentru ca primăvara să prindă comunitatea așezată în bună ordine, gata de a reîncepe munca la câmp. Odată cu Miercurea Cenușii începe perioada postului Sf. Paști. Carnavalul semnifică și pregătirea sufletească pentru venirea primăverii, înainte de începerea lucrărilor din agricultură.
Balurile mascate sau carnavalul de fasching au apărut în această parte a Transilvaniei la începutul secolului al XVIII-lea, urmând moda vieneză, adusă aici mai ales de ofițeri și de înalta societate. De altfel, în Germania și Austria, Faschingul a dat naștere vestitelor baluri vieneze, după ce Maria Tereza a interzis petrecerile publice. În aceste țări, carnavalul de Fasching este și acum momentul când vrăjitoarele, monștrii, personajele cele mai dubioase sau mai amuzante invadează străzile. O sărbătoare a fanteziei, când buna dispoziție și sperieturile merg mână în mână. Participanţii poartă costume şi măşti care reprezintă non-virtuţile umane: lenea, ignoranţa, lipsa de respect, minciuna etc.
