[ad_1]
S-au împlinit 44 de ani de la cea mai mare tragedie montană din România, când 23 de persoane, elevi și profesori din Sibiu, au murit în urma producerii unei avalanșe la Lacul Bâlea în 17 aprilie 1977.
În 1977, la Bâlea, avea să se consume cea mai mare tragedie montană din România. O avalanșă și câteva secunde au făcut să dispară 23 de persoane. Printre acestea, 19 elevi cu vârste între 15 și 18 ani.
Era dimineața zilei de 17 aprilie 1977, ultima zi din tabăra de schi de la Bâlea Lac petrecută în vacanța de primăvară de elevi de la Școala Germană din Sibiu, astăzi Colegiul Național Brukenhtal.
La Sibiu, influență germană a fost menținută în perioada comunistă în ciuda dorinței de a promova omul de tip nou. Pasiunea nemților pentru schi, recunoscută pe plan mondial, a fost adoptată și la Școală Germană nr. 1 din Sibiu. Excursiile montane, drumețiile și sporturile de iarnă făceau din școală germană un spațiu de invidiat, cu atât mai mult cu cât accesul românilor în grupele de elevi care participau la acțiuni era permis numai de calitatea de elev al școlii. În rest, doar etnici germani.
Ninsese mult în ultimele zile și, împreună cu profesorii lor, au ieșit să mai facă câteva ture cu schiurile înainte de plecare; o greșeală care avea să îi coste viața. Stratul gros de zăpadă proaspătă a pornit la vale sub greutatea lor şi toţi au fost înghiţiţi de avalanşă: 16 copii şi şapte adulţi. Era în jurul orei 10:00 când s-a produs avalanșă prin alunecare. Este una dintre cele mai perfide avalanșe. Nu face zgomot. Stratul de zăpadă alunecă în falii mari.
” După două zile de ninsoare, zăpadă pusă în mișcare de avalanșă a trecut peste Lacul Bâlea și aproape că a acoperit Vila Paltinul, rezervată cuplului Ceaușescu. În zona în care a lovit casa prezidențială geamurile au fost sparte. Ajunsă la Sibiu, cu dispoziție de la Partid, singură turbofreză existentă în Sibiu a fost pusă în mișcare. Șoferul acesteia a fost luat de la o nuntă. Deși era puțin băut, a fost lăsat să conducă, să deschidă drum spre Bâlea. Însă o altă problemă. Viscolul puternic făcea aproape imposibilă funcționarea telecabinei între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac. Cu asumarea riscului, telecabina a fost pusă în mișcare, deși balansul acesteia era riscant. Deja se făcuse ora 14:30-15:00, se lăsa seara, iar ceața nu te lăsa să faci un pas.
„Nu știam ce să facem. Nu aveam nici o posibilitate să intervenim. Am fost nevoiți să așteptăm până a două zi. Era deja luni.”
Dată fiind amploarea evenimentului, în sprijinul Salvamontului Sibiu au venit salvamontisti din orașul Victoria și din Brașov și zeci de elevi de la Școală Militară din Sibiu. Luni dimineață, vremea a permis, în sfârșit, să fie demarate acțiunile de căutare.
Cu informațiile primite de la singurul elev rămas în viață, in mai puțin de trei ore s-a reușit recuperarea celor 23 de oameni înghițiți de avalanșă. Autorităţile comuniste de atunci au încercat să ţină cȃt mai mult sub tăcere această tragedie din munţi.
În anii 70, oficiosul din Sibiu al Partidului Comunist, Tribuna, era editat șase zile pe săptămână, mai puțin lunea. În prima ediție apărută după eveniment, marțea, doar anunțurile date de familiile copiilor, la rubrica decese vorbeau de tragedie. La cinci zile de la eveniment, organele de partid au permis publicarea in Tribuna, la rubrica „Informații”, a unei știri legate de o avalanșă la Bâlea Lac. Fără victime!
În memoria celor 23 de victime ale avalanşei, pe o stȃncă, mai sus de Cabana Bȃlea Lac, este o placă cu numele şi vȃrsta celor dispăruţi.
Fotografii și text: Nicolae Opriș
Similare
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar:
RO16BTRLRONCRT0517131201 – Banca Transilvania>
[ad_2]
Source link
