Astăzi, 1 februarie, în sala de cenaclu a Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România și a revistei Orizont,a avut loc lansarea volumului Anina – Steierdorf: Viziuni/ Visionen de Gheorghe Jurma si Erwin Josef Țigla. O descriere excelentă a albumului o face profesorul Ioan Nicolae Cenda, care denumește cartea drept < Un album frumos ca o „floare de mină” >. Redăm mai jos chiar recenzia respectivă, împreună cu mulțumirile noastre.
Dincolo de unele vitregii ale istoriei, nedreaptă de multe ori cu „biet român, săracul”, „mătușa-mea, Maria Thereza”, a avut un rol benefic asupra plaiurilor binecuvântate de Dumnezeu, din ținutul Carașului.
Într-un peisaj edenic, coloniștii germani au oferit modele de gospodărit și de comportament, … „ceva nemțesc”. Ei, ajunși aici, au devenit „de-ai locului”, păstrându-și obiceiurile și credința. Cu celelalte etnii s-au înțeles bine și de multe ori au fost „copiați” în toate (… „ca la neamț…”). Nu trebuie uitate: „spaițul”, „soba mare” (o cameră mereu curată, la bine dar și la rău), „rânduiala” din gospodărie, „stalul” vitelor, elemente de igienă, preparatele de la tăiatul porcului, cadastrul, școala și „alte mărunte și multe”.
Anina, orășel situat în munții cu același nume, avea, până mai ieri, asociat cuvântul cărbune. Piatra aceasta cu străluciri de aur pentru trăitorii de aici, era smulsă cu greu din măruntaiele pământului, aducând locuitorilor, mai toți mineri, stropul de bine. Ocna cerea de multe ori victime, cu toate rugăciunile adresate sfintei Barbara.
Așezarea ridicată la rang de oraș, în 1952, cunoaște, în epoca roșie, o înflorire. Mai marii puterii de atunci hotărăsc, nechibzuit, ridicarea unui colos ce urma sa se hrănescă cu „șisturi bituminoase”. Populația urbei crește, se ridică „cutii de chibrite” în care țăranii din zonă au lăsat căsuțe pentru traiul de la bloc. Brigăzi artistice de amatori cântă și recită despre „tona de cărbune peste plan”. Dar, din păcate / nefericire, colosul a ajuns, după Revoluție, de doi bani.
Nemții părăsiseră zona, profitând de „oferta zilei”, iar „veneticii” s-au reinters la cuiburile părăsite. Anina a devenit o amintire, iar cei care au mai rămas, trăiesc cu nostalgie.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, având în frunte pe dl Erwin Josef Țigla, a oferit un model și prin albumul Anina – Steierdorf. Viziuni / Visionen. Știu că albumele coordonate de Gheorghe Jurma sunt o reușită editorial, știu că ilustrul gazetar face cărți frumoase (… nu mai vorbesc de faptul că știe să citescă și să prețuiască CARTEA…) și sunt convins că Anina – Steierdorf. Viziuni / Visionen este o bijuterie în care se îmbină: arta fotografică, poezia, pictura, sculptura, reportajul literar, documentarea.
„Cântecul minerului” (ce versuri sfâșietoare!) constituie motouri pentru unele secvențe ale albumului.
Referatele lui Nicolae Sârbu, Virgil Birou, Vasile Bogdan, Doru Popovici, Vasile Irimia, Karl Zelinka, Wilhelm Slovig, Alexander Tietz (am citat doar câteva nume din „galeria metaforelor”) sunt însoțite de fotografii de epocă (alb-negru), ori mai noi (color), de desenele, picturile lui Gustav Hlinka, Cristian Graure, Nicolae Cristea, Gheorghe Ceglofoff, Iosif Klein ș.a.
Albumul mi se pare o reușită peliculă cinematografică de locuri și oameni de ieri și de azi din Anina – Steierdorf.
Laude realizatorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, laude Editurii „Banatul Montan” Reșița!
…, dar, cât de actual,… un țipăt!…
„Ne doare că-n lumina sa
Pământul ține-o lume rea”.
Copyright fotografii: Erwin Josef Țigla
