Banca Naţională a României (BNR) a fost ţinta unor atacuri ”jalnice” în ultima perioadă, iar acuzaţiile potrivit cărora cineva ar manipula dobânzile sunt periculoase pentru stabilitatea economică, în condiţiile în care ”s-a sărit la gâtul BNR”, a spus, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei. Banca Naţională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipaţii inflaţioniste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunţat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflaţie, a anunţat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.
BNR a fost criticată, în ultima perioadă, pe teme legate de indicele ROBOR şi de cursul valutar. La finalul lunii trecute, senatorul ALDE Daniel Zamfir a susţinut că indicele ROBOR este „trucat” printr-o înţelegere între băncile comerciale, cu implicarea BNR, şi a cerut guvernatorului Mugur Isărescu şi şefului Consiliului Concureţei, Bogdan Chiriţoiu, să vină la audieri în Comisia economică din Senat.
Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a declarat duminică, la Antena 3, întrebat dacă ţinteşte postul de guvernator BNR, că în opinia sa nici actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, nici el nu pot ţinti acest post. De asemenea, Vâlcov a apreciat că este necesară intervenţia BNR în cazul diferenţei mari între dobânda la credite şi cea la depozite.
Luni, Isărescu a avertizat că aceste acuzaţii sunt periculoase.
”Formulări potrivit cărora se joacă cineva cu dobanzile, că le manipulează, sunt periculoase. Pot fi tăiate de la rădăcină aruncând o privire către rapoarte. Este dureros ca unii nu le citesc şi ies în presa cu acuzatii. (…) Am asistat la un atac jalnic asupra BNR”, a spus Isărescu.
El consideră că atacurile asupra BNR sunt iresponsabile, nu au justificare şi afectează stabilitatea macroeconomică a României.
”Anul trecut, cursul de schimb a fost foarte stabil. Cu ajutorul lui, am păstrat anticipaţiile inflaţioniste. (…) S-a sărit la gâtul BNR în ceea ce priveşte cursul valutar, într-o manieră iresponsabilă. Au cerut să fie cursul fix, asta nu se poate”, a spus Isărescu.
Mugur Isăresc a mai spus că Darius Vâlcov a făcut o confuzie gravă, în perioada în care leul se deprecia în fața euro, în a doua jumătate a lunii ianuarie.
„În afară de corelația politicii monetare cu deficitele de cont curent, a mai apărut o confuzie gravă, pusă, bănuiesc tot de dânsul, pe site-ul partidului de guvernământ, în perioada în care cursul era sub presiune: ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei – de ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Câțiva i-au răspuns, nu cred că a citit cineva. Din cercetarea noastră, a prins la public și de aceea trebuie să răspund. Un Consiliu Monetar, care înseamnă, într-adevăr, curs fix față de euro, apare, de regulă, după o criză, dar după o criză majoră. Așa s-a întâmplat în Bulgaria în 1996: moneda se depreciază puternic, economisirile populației și ale firmelor sunt rase, pur și simplu – sunt confiscate prin depreciere, și singura soluție, pentru că inflația devine galopantă – se ajunge la inflație de trei, de patru cifre (adică la peste 1.000% – n.red.), este stabilizarea cursului, printr-o declarație fermă. Dar unde? Sus de tot”, a explicat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2019.
