Dacă în urmă cu ceva vreme vă relatam despre lansarea pe „scena” fondurilor europene a ultimului GAL hunedorean,azi dorim să vă prezentăm fratele mai mare, respectiv Asociaţia Intercomunitară„Ţara Zarandului”-Leader GAL. Dobândind deja experienţa celor aproape doi ani de activitate „Ţara Zarandului” parcurge cu paşi repezi distanţa ce desparte banii europeni de beneficiarii zărăndeni.
Creat pe teritoriul susţinut de milenarii munţi Apuseni şi aducând zestrea de aur,istorie şi cultură a vajnicilor locuitori ai zonei, GAL „Ţara Zarandului” este format prin asocierea a 54 de parteneri,din care 13 reprezintă autorităţile publice locale din comunele: Baia de Criş, Băiţa, Blăjeni, Buceş, Bucureşci, Bulzeştii de Sus, Certeju de Sus, Crişcior, Luncoiu de Jos, Ribiţa, Tomeşti, Vaţa de Jos şi Vălişoara.
O echipă dinamică şi eficientă condusă de preşedintele GAL, Ilie Ovidiu Furdui, care este şi primar al comunei Crişcior, secondat cu brio de Marius Sîrb, directorul executiv, a făcut uitate greutăţile inerente ale accesării fondurilor europene şi au adus deja dezvoltare şi bani în această parte a ţării.
Repere despre modul în care cele 2,6 milioane de euro prevăzute în strategia de dezvoltare vor contribui la dezvoltarea spaţiului rural zărăndean au fost detaliate de către directorul executiv al GAL, domnul Marius Sîrb.
– Care a fost prima măsură aplicată şi cum a decurs aceasta?
-Prima măsură lansată în cadrul strategiei noastre a fost cea destinată beneficiarilor publici,administraţia locală.Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” a avut alocate un număr de 10 proiecte,cu o valoare planificată de 1,1 milioane euro.Sperăm ca în cursul lunii iunie să se dea undă verde pentru semnarea contractelor de finanţare.Astfel o serie de obiective cum ar fi construcţia şi îmbunătăţirea drumurilor,modernizarea căminelor culturale,construcţia de utilităţi de recreere,cum sunt terenurile de sport sau parcurile precum şi achiziţia de utilaje pentru serviciile comunitare se vor adăuga la zestrea comunelor beneficiare.
-Cum sunt reprezentate interesele sectorului privat în cadrul Planului de Dezvoltare Locală?
-În cursul lunii iunie vom deschide sesiuni de proiecte adresate sectorului privat,cunoscând şi faptul că din totalul de 54 de parteneri,41 sunt reprezentanţi ai societăţii civile,societăţi comerciale,ONG-uri,întreprinzători personae fizice.Lor le vor fi adresate măsurile 141,112,121,312,313 care vor debuta de la această dată.Echipa noastră tehnică lucrează la nouă strategie care să permit realocarea de resurse financiare pe zona cea mai solicitată de beneficiarii noştri.
-Fiind o zonă de acces fonduri aflată la debut sunt convins că vă confruntaţi şi cu multe dificultăţi.Care ar fi acestea?
-Într-adevăr sunt şi greutăţi,unele inerente, cum ar fi procedurile complicate,greoaie,birocraţia,dificultăţile procedurale necesare la modificarea strategiei,intervalul lung de timp pentru toate aceste demersuri. De fapt acest gen de problematici este comun tuturor GAL-urilor din ţară.Tocmai din acest motiv am solicitat factorilor de decizie de la nivel naţional o întâlnire de lucru care să rezolve o parte din aceste dificultăţi.În decada a doua a lunii mai la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a organizat un Grup de Lucru.La acest eveniment au participat ministrul agriculturii,secretarul de stat abilitat cu dezvoltarea rurală,directorul general APDRP şi cel al Autorităţii de Management precum şi reprezentanţi ai GAL-urilor,printre care şi al nostru.Sperăm la rezolvarea cât mai multor doleanţe sesizate de reprezentanţii GAL.
– Împărtăşirea experienţei acumulate şi colaborarea cu alte entităţi de acelaşi fel ar reprezenta un avantaj.Aveţi în vedere ceva în acest domeniu?
-Desigur,suntem în faza de elaborare a două noi proiecte de cooperare internă,dar şi cu organizaţii similare europene.Primul nou proiect de acest fel,derulat în cadrul Măsurii 421 va fi organizat la nivel naţional şi va cuprinde 7 GAL-uri din Romania,în cadrul unui parteneriat semnat de noi şi reprezentanţii acestor asociaţii.Acest tip de proiect se adresează componentei de producţie,valorificare,piaţă de desfacere,promovare,toate acestea în sprijinul producătorilor locali.Vom avea în vedere permanent,întreaga filieră de la producţie la valorificare.
După cum aţi observat din cele prezentate de interlocutorul nostru, GAL „Ţara Zarandului” parcurge cu paşi siguri şi rapizi distanţa ce separă banii europeni de cei care sunt beneficiarii de drept, şi anume locuitorii acestor meleaguri.Vom urmări cu interes cele ce vor mai fi implinite în viitor, în această parte a ţinuturilor româneşti.
