Fortificaţiile din Cetatea Medievală Sighişoara vor fi restaurate în urma unui concurs internaţional de soluţii, Primăria Sighişoara anunţând, miercuri, că a încheiat prima etapă a demersurilor din procesul de restaurare iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, care vor constitui tema competiţiei.
„S-a încheiat termenul de depunere a ofertelor pentru lucrările de proiectare – etapa studii şi cercetări de fundamentare – pentru restaurarea Fortificaţiilor Sighişoarei în cadrul procedurii de atribuire lansată de Institutul Naţional al Patrimoniului, valoarea estimată a achiziţiei fiind de 562.127,63 lei, fără T.V.A. Componentele fortificaţiei pentru care s-au solicitat servicii de elaborare a unor studii şi cercetări de fundamentare sunt Tronsoanele 1-6, Tronsoanele 8-18, Turnul Cojocarilor, Turnul Măcelarilor, Bastionul Cositorarilor, Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Cizmarilor şi Turnul Croitorilor. Procedura reprezintă primul pas dintr-un proces de restaurare iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, care se va desfăşura prin concurs internaţional de soluţii”, a arătat primarul Sighişoarei. Ovidiu Mălăncrăvean, într-un comunicat de presă.
Potrivit edilului, rezultatele acestei etape pregătitoare vor constitui tema concursului care va fi organizat în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România, pe baza Regulamentului adoptat de UNESCO şi Uniunea Internaţională a Arhitecţilor.
Demersurile pentru restaurarea unor fortificaţii din Cetatea Medievală a Sighişoarei au fost reluate anul trecut, după ce, în luna februarie, o porţiune de 4,6 metri din zidul de incintă s-a prăbuşit pe o în zona Tronsonului 11, iar o porţiune de circa 10 metri din zona Tronsonului 7 este în pericol să se prăbuşească.
„În 2016, acest tronson a fost inclus Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR) (…) Experţi ai Institutul Naţional al Patrimoniului au fost aici, au constatat prăbuşirea a 4,60 metri din zid, au constatat că am izolat bine zona, am proptit zona afectată de o parte şi de alta ca să nu înainteze prăbuşirea. Mai avem o problemă pe Tronsonul 7 al Zidului, în spatele Bisericii Catolice, unde există pericolul prăbuşirii pe circa 10 metri. Am cuprins acest proiect pe finanţare locală în 2018, vrem să mergem pe proiectare şi execuţie. Aceste zone sunt mai periculoase”, a declarat Ovidiu Mălăncrăvean, după prăbuşirea porţiunii de zid.
Din documentele vechi reiese că în jurul anului 1750, în locul în care s-a prăbuşit ultima porţiune de zid exista o groapă de eroziune, iar lucrările edilitare de refacere au fost efectuate în anul 1858.
Cetatea Medievală a Sighişoarei a fost construită în secolul al XII-lea de coloniştii saşi şi purta denumirea latină de Castrum Sex, iar din 1999 a fost înscrisă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO
