Este acesta un semnal îmbucurător, fapt ce a fost de altfel subliniat chiar de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin care a facut recent următoarea afirmaţie: „Concluzia evidentă a analizei solicitărilor de fonduri europene este că apetitul pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală a românilor este din ce în ce mai mare. Dacă la început, în 2007, exista o reticenţă în a face investiţii în agricultură, astăzi situaţia este cu totul alta: cererea a depăşit cu mult alocările pe măsuri. Alocarea iniţială pentru PNDR reprezintă azi doar 57% din nevoia de investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală. Nivelul mare al solicitărilor s-a datorat şi simplificării procedurile de lucru şi modificărilor Programului, care vin în întâmpinarea nevoilor concrete şi specifice ale potenţialilor beneficiari. Azi ne bucurăm de un grad mai mare de încredere al beneficiarilor. Investiţiile în agricultură cu fonduri europene nerambursabile reprezintă acum motor al dezvoltării rurale.”
Făcând o analiză a acestor solicitări se constată că cele mai multe cereri au fost pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, fiind depuse 22.943 de cereri cu o valoare totală de 629,9 milioane euro,la un nivel de 189% faţă de sumele alocate raportate la perioada 2007-2013.
În top se mai află şi Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”. La această măsură valoarea celor 9.499 cereri este de 1,3 miliarde euro,reprezentănd 252% faţă de suma alocată. Serviciile medicale, serviciile auto, atelierele de prelucrare, mici fabrici de mobilă au fost printre investiţiile cele mai solicitate.
Abordarea analitică de către investitori a acestei măsuri ne arată că aceştia conştientizează complexitatea conceptului de spaţiu rural şi a măsurilor de dezvoltare a acestuia.Chiar directorul general al APDRP, George Turtoi a punctat acest mod de abordare, afirmând: „Beneficiarii au înţeles repede că dezvoltare rurală înseamnă mai mult decât agricultură, aşa încât solicitarea de fonduri pentru finanţarea activităţilor non-agricole, pentru Măsura 312 de exemplu, reprezintă astăzi 252% faţă de suma alocată. Dezvoltarea Rurală este un concept care trebuie să ducă, în cele din urmă, la creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi, în acelaşi timp, la reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură”.
Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, a fost accesată de 7.221 potenţiali beneficiari.Doar în sesiunea aprilie-iunie 2012 s-au solicitat 422,081 milioane euro,aproape dublul sumei alocate.
Valori apreciabile ce au depăşit sumele alocate au fost solicitate şi de investitorii la Măsura 123 ce priveşte în principal construirea de spaţii de depozitare,spaţii de procesare,mori de făină,fabrici de lapte,de nutreţuri combinate,silozuri.La o solicitare de 2,147 miliarde euro au putut fi alocate pentru măsura 123 pe întreaga perioadă doar 1,084 miliarde euro.
Potenţialul turistic al Romîniei incepe să se pună treptat în valoare. Este o primă concluzie rezultată din modul de accesare a Măsurii 313 destinată încurajării activităţilor turistice.Este elocvent faptul că la ultima sesiune organizată în iunie 2012 au fost alocate 186,5 milioane euro şi s-au solicitat 285,6 milioane euro.Este importaant de stiut că din 997 proiecte deja contractate,759 au în vedere investiţii în construcţia spaţiilor de cazare turistică,cu infrastructura adiacentă.Nu au lipsit nici investiţiile ce au in vedere informarea şi marcajul turistic,într-un număr de 291 proiecte
Dezvoltarea infrastructurii prin Măsura 125 a depăşit fondurile alocate cu 333%, iar renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea seviciilor de bază cuprinse prin Măsura 322 a avut acelaşi succes.Succes atât de mare încât doar 22,6% dintre solicitări au putut fi acoperite prin fondurile alocate.De altfel alocarea financiară la măsura 322 a fost epuizată încă din anul 2009.
Iată că din toate aceste date,puse la dispoziţie cu amabilitate şi profesionalism de către Serviciul de Relaţii Mass-Media al APDRP,ar rezulta că românii cunosc importanţa Fondurilor Europene,aplică la ele,depun proiecte ce depăşesc cu mult alocările.Este şi aceasta expresia preocupării APDRP de a informa şi interacţiona eficient cu potenţialii beneficiari, raportându-ne la această primă etapă.
Ce se întâmplă mai departe este la fel de important,poate mai important.Se constată că după o accesare explozivă, urmează o curbă descendentă care duce gradul de absorbţie al fondurilor undeva între 44-50%.
Ori, dincolo de semnalele pozitive privind accesarea acestor fonduri, finalizarea investiţiilor, absorbţia efectivă a banilor europeni este şi trebuie să fie cea care face diferenţa.
Problemele ce pot apărea în această a doua etapă se cer a fi analizate cu celeritate pentru a găsi în timp scurt cele mai bune procedee de a apropia gradul de absorbţie a acestor fonduri de 100%.
Credem că cititorii nostri vor transmite destule semnale şi comentarii, mai ales cei care au aplicat aceste proiecte,si care pot semnala din experienţa proprie, greutăţile întâmpinate de la depunerea cererii de finanţare până la finalizarea investiţiei şi obţinerea integrală a fondurilor nerambursabile cuprinse în contractul de finanţare.
