Multiculturalitatea etniilor din judeţul Timiş va deveni, de vineri, una dintre componentele inedite ale turismului bănăţean, pentru anul Capitalei Culturale Europene 2021, care deschide traseul ”Drumul şvabilor în Banat” urmărind istoria, cultura şi tradiţiile pe care această fostă majoritate etnică a locului le-a creat.
Periplul începe în comuna timişeană Şandra, sub semnul a trei puternice simboluri (kirchweih-ul, portul popular şi balul) ale şvabilor care au întemeiat aşezarea în anul 1833 şi au trăit aici până în anii ’90 ai veacului trecut, când au plecat în Germania, în timp ce bătrânii au luat calea spre cele veşnice.
„Kirchweih-ul, parada portului şi balul şvabilor sunt reperele evenimentului organizat astăzi în Şandra, moment care marchează începerea unei ample campanii de promovare turistică a judeţului, folosind ca laitmotiv multiculturalitatea Banatului. Şandra este un reper important în drumul istoric parcurs de şvabi în aceasta regiune şi doar un punct de plecare într-un traseu turistic ce are în vedere localităţi timişene precum Lenauheim, Niţchidorf, Biled, Variaş, Clopodia, Iecea Mare, Buziaş şi Jimbolia, dar şi localităţi din Arad (Lipova, Radna etc) şi Caraş-Severin (Reşiţa, Steierdorf, Wolfsberg etc). Istoria, cultura, tradiţiile şi obiceiurile acestei importante etnii din Banat vor fi repuse în lumină”, a afirmat directorul executiv al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, Delia Barbu.
ADPT Timiş a realizat în acest sens un scurt film de prezentare a arhitecturii localităţii, iar promovarea gastronomiei tradiţionale se face prin intermediul Schwabenhaus, pasul următor fiind încercarea de revitalizare a unor meşteşuguri specifice etniei.
În Şandra, toate evenimentele importante se desfăşoară în jurul bisericii romano-catolice ridicate de nemţi în anul 1835, în centrul comunei, în jurul căreia străzile care se deschid spre ea sunt sub formă de cerc, concurând unica localitate „rotundă” din România, care se află tot în judeţul Timiş, Charlottenburg.
„Din păcate, şvabii din Şandra nu mai prea sunt. Au mai rămas doar patru familii mixte. Astăzi este hramul bisericii şi împreună cu şvabii şăndreni din Germania, pe care i-am invitat, sărbătorim kirchweih-ul (hramul bisericii, n.r.). (…) Construirea bisericii cu două turnuri are o poveste frumoasă. În apropiere era birtul satului, iar un ‘Hanz’ nu ştia unde să construiască sfântul lăcaş. Atunci, a aruncat pălăria şi pe locul unde aceasta a căzut s-a ridicat biserica şi, de aceea, la intrare dăinuie şi astăzi o pălărie din metal, aruncată pe blazonul episcopal al vremii. Candelabrul bisericii trebuia să reprezinte exact centrul localităţii”, a detaliat primarul comunei Şandra, Savu Luchian, citat de Agerpres.
În vecinătatea bisericii a fost ridicat un monument în cinstea celor căzuţi în Primul Război Mondial, „Unseren Helden” („Eroul nostru” n.r.), care au luptat sub Coroana de Habsburg.
Kirchweih-ul a rămas o amintire frumoasă inclusiv în rândul românilor care populează în prezent comuna – majoritatea celor care participau la această petrecere erau mai ales tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani, după liturghia de duminică era kirchweih mare în port popular, fetele aveau fuste ample, iar junii purtau pălărie cu panglici şi oglinzi lipite pe ele.
Turiştii care vor să intre în atmosfera şvăbească de odinioară sunt invitaţi la Schwabenhaus, unde peste 2.000 de obiecte casnice, pendule, sfeşnice, balanţe, instrumente muzicale sau mobilier autentic, armonios aranjate, refac imaginea caselor tradiţionale ale acestor etnici. Vor fi întâmpinaţi cu tradiţionalul şi inconfundabilul apfelstrudel (ştrudel cu mere) pudrat cu zahăr şi scorţişoară, dar şi cu alte meniuri specifice nemţilor din Banatul de altădată.
„Pe lângă pensiunea agroturistică Schwabenhaus, noi dorim să amenajăm şi un mic muzeu al şvabilor. Suntem în parteneriat pentru a-l realiza într-o casă tradiţională şvăbească ce şi-a păstrat arhitectura interioară şi exterioară. Casa este în proprietatea unei familii, dar nu este locuită. După recondiţionarea casei şvăbeşti, dorim să o introducem în circuitul turistic”, a conchis primarul Savu Luchian.
Sursa: Agerpres
