Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva organizează astăzi „Ziua Porților Deschise” pe șantierul arheologic de la Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte), jud. Hunedoara.
Iubitorii de istorie, dar și cei care vor să vadă un adevărat colț de paradis, sunt așteptați astăzi, începând cu ora 10.00, pe șantierul arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Specialiștii colectivului de cercetare vor prezenta publicului obiecte descoperite în timpul campaniei arheologice de anul acesta, iar într-un spaţiu special amenajat se vor putea viziona proiecţii video cu reconstituiri virtuale ale unor monumente şi obiecte aparţinând civilizaţiei dacice.
Scopul organizării acestui eveniment este acela de a aduce mai aproape rezultatele cercetărilor arheologice recente și monumentele dacice din zona Munţilor Orăştiei de publicul interesat de cunoașterea civilizației dacice. Cei ce vor alege să răspundă invitaţiei noastre vor beneficia de ghidaje gratuite, complete, efectuate de membrii colectivului de cercetare arheologică la toate monumentele vizibile din zona cetăţii şi zona sacră dacică şi vor avea ocazia să viziteze șantierul arheologic aflat în curs de desfăşurare.”, a spus dr. Carmen Ciongradi (foto), director general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
Proiectul de cercetare arheologică “Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei” este coordonat de MNIT și se desfășoară în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Administraţia sitului arheologic Sarmizegetusa Regia din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara fiind susținut financiar de către Ministerul Culturii.
Cetatea de pe Dealul Grădiștei, Sarmizegetusa Regia , cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular. Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4 – 5 m în momentul finalizării construcției lui. Deoarece zidul care îngrădește o suprafață de circa 3 ha este construit în asa fel încât respectă marginile înălțimii, cetatea are o configurație mai neobișnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafață de 3 km, o întinsă așezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, din același punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme și mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se știe dacă erau șapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă și pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme și dimensiuni diferite. Ies în evidență un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, niște blocuri de calcar cu litere grecești și monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că societatea Dacică avea un standard înalt de viață.
