Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a manifestat, vineri, îngrijorarea cu privire la modificarea succesivă a legilor justiţiei, prin cinci ordonanţe de urgenţă adoptate într-un interval de câteva luni, de natură a bulversa activitatea magistraţilor şi a instituţiilor din sistemul judiciar. În plus, CSM precizează că OUG 12/2019 prin care a fost modificată OUG 7 cuprinde prevederi care nu se regăseau în forma trimisă spre avizare.
”În urma centralizării punctelor de vedere exprimate în cadrul adunărilor generale ale procurorilor convocate prin Hotărârea nr. 95/20.02.2019, Secţia pentru procurori informează opinia publică şi corpul magistraţilor că toate adunările generale au susţinut punctul de vedere al secţiei, în sensul abrogării tuturor prevederilor din OUG nr. 7/2019 referitoare la Ministerul Public. În acest context, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea succesivă a legilor justiţiei, prin 5 ordonanţe de urgenţă adoptate într-un interval de câteva luni, de natură a bulversa activitatea magistraţilor şi a instituţiilor din sistemul judiciar”, au transmis, vineri, reprezentanţii CSM.
Secţia pentru procurori îşi exprimă ”dezaprobarea cu privire la împrejurarea publicării în Monitorul Oficial a unor acte normative emise de Guvern diferite în conţinut faţă de cele înaintate Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare”.
”Astfel, constatăm că în forma publicată în Monitorul Oficial a OUG nr. 12/2019 sunt prevăzute două noi articole referitoare la desfăşurarea activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie de către ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară ori de către specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, în condiţiile în care forma înaintată Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare nu cuprindea nicio dispoziţie referitoare la această secţie”, a mai transmis CSM.
De asemenea, magistraţii afirmă că forma publicată în Monitorul Oficial a OUG nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a Regulamentului UE 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European, cuprinde o modificare faţă de varianta avizată favorabil de către Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul că din comisia de selecţie face parte preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu un membru desemnat de Plen.
În plus, CSM prezintă date cu privire la cauzele care au vizat magistraţi în anul 208.
”În contextul în care în spaţiul public au fost vehiculate informaţii contradictorii privind numărul şi modul de sesizare în cauzele penale privind magistraţi, Secţia pentru procurori reaminteşte următoarele date statistice privind activitatea întregului Minister Public: în cursul anului 2016 numărul total al cauzelor de soluţionat a fost de 4.579, dintre care 94 de cauze înregistrate în urma sesizării din oficiu (2%), fiind soluţionate un număr de 2.860 de cauze, 19 cauze prin trimitere în judecată şi 2.841 de cauze prin clasare. În cursul anului 2017 numărul total al cauzelor de soluţionat a fost de 4.034, dintre care 77 de cauze înregistrate în urma sesizării din oficiu (1,9%), fiind soluţionate un număr de 2580 de cauze, 10 cauze prin trimitere în judecată şi 2569 de cauze prin clasare. În prima jumătate a anului 2018 numărul total al cauzelor de soluţionat a fost de 2.321, dintre care 39 de cauze înregistrate în urma sesizării din oficiu (1,68%), fiind soluţionate un număr de 1.008 cauze, 3 cauze prin trimitere în judecată şi 1.004 cauze prin clasare”, a mai transmis CSM.
Sursa citată a precizat că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a preluat 1.242 cauze de pe rolul celorlalte parchete, dintre care 105 dosare au fost soluţionate în cursul anului 2018, respectiv 103 cauze prin clasare, iar în 2 cauze s-a dispus trimiterea în judecată.
Sursa: news.ro
