Datorită condiţiilor vitrege din anul trecut,tot mai mulţi agricultori caută sămânţă de calitate pentru cultura de cartof din acest an. Drumurile mele s-au îndreptat spre Haţeg,către un foarte bun producător de sămânţă autorizată de cartof , acesta fiind domnul inginer Ştefan Toth managerul-administrator al SC Hortimex SRL.Dialogul nostru s-a înfiripat uşor,dialog punctat însă de telefoanele ce sunau neîncetat. Din Caraş,Timiş,din Alba şi Arad bineînţeles şi din Hunedoara,fermierii solicitau cartofi de sămânţă.Mi-am zis imediat că acestea sunt semne bune.Acolo unde curg comenzile e semn de profitabilitate, iar aceasta vine neapărat din calitate.
– Când şi cum aţi pus bazele acestei afaceri,domnule director?
– Am pus bazele acestei activităţi private în anul 1994,având ca atuuri profesia,experienţa în domeniu,rentabilitatea activităţilor anterioare.Mi-am zis: ,,dacă a fost rentabil la stat de ce n-ar fi la fel şi la privat”. Având-o alături pe soţia mea şi ea specialist, am demarat activitatea cu cele 3 tractoare cumpărate şi 10 hectare de teren arendate.La început am făcut mai mult prestări de servicii. Apoi,pas cu pas,urmărind toate tipurile de facilităţi acordate agricultorilor am mai cumpărat utilaje,iar suprafaţa arendată a ajuns la 200 de hectare.Pot spune că principala investiţie a fost în mecanizare şi în modernizarea spaţiilor de lucru şi depozitare.
Cultura prioritară pentru SC Hortimex este cartoful,în special cel de sămânţă.Din cele 30 de hectare de cartof ce vor fi plantate, 50% vor fi pentru sămânţă şi 50% pentru consum.La cultura de cartof trebuie luate în calcul şi investiţiile mai mari,dar şi riscurile mai mari,fiind vorba şi de cele câteva tratamente în plus. Se cultivă soiuri procurate din Olanda dar care sunt aclimatizate cu bune rezultate de mult timp la noi,cum ar fi Sante,Condor,Bellarosa.Tehnologiile de cultură trebuie să fie aplicate fără rabat,100% ca la carte.Altfel costurile de productie, cum ar fi sămânţa de cartof ce ajunge la 700 euro tona nu ar duce la profit ci la pierdere.Şi dacă luăm în calcul cele 3 tone de sămânţă pentru fiecare hectar,faceţi o socoteală…
Diferenţa până la 200 de hectare este reprezentată de grâu şi porumb.Din cele 100 hectare de grâu semănate în toamnă,50 de hectare sunt de sămânţă,din soiul Arieşan.Momentan culturile de toamnă se prezintă bine,fără deficit de apă la rădăcină.S-a început fertilizarea cu îngrăşăminte chimice complexe şi starea de vegetaţie actuală conduce la estimarea unei producţii de grâu de 4.500-5.000 kg la hectar.Pentru realizarea unor producţii sigure s-au făcut investiţii şi în instalaţiile de irigat.
Accesarea fondurilor europene se pare că a fost extrem de importantă,mai ales pentru conturarea unor investiţii de perspectivă.
– Ştiu că aţi accesat fonduri europene.Cum v-aţi descurcat? Aţi mai aplica la acest tip de sprijin?
– Am derulat două proiecte cu astfel de fonduri.În anul 2004 şi 2007.Am achiziţionat utilaje,care mi-au uşurat munca şi au mărit eficienţa economică . De asemenea am mai modernizat un depozit pentru cereale şi cartofi cu atmosferă controlată,fără de care nu m-aş putea descurca.Sigur că doresc să mai accesez fonduri.Fără investiţii nu te poţi dezvolta.iar investiţiile au nevoie de bani.Facem investiţii şi din fonduri şi forţa de muncă proprii, forţă de muncă ce e foarte bine calificată .Recent am început construcţia unui atelier pentru reparaţii şi întreţinerea curentă a tractoarelor şi utilajelor agricole.Dar totul trebuie să fie rentabil în final,de aceea utilizez cele două calificări ale mele,cele două laturi profesionale, fără de care nu poate apărea profitul,cea de inginer agronom şi cea de economist.
– Dacă aţi mai lua-o încă odată de la capăt,aţi face acelaşi lucru ca în prezent?
-De ar fi s-o iau de la început tot asta aş face.Nimic din ceeace se face prin muncă nu este uşor.Dar este posibil şi realizabil să obţii bune rezultate,pas cu pas.Dincolo de muncă apar apoi şi satisfacţiile,atât cele profesionale cât şi cele materiale.
Frumoase şi adevărate vorbe,izvorâte din pasiune profesională,dar şi din mintea limpede şi experienţa în timp a celor “doi în unul” -inginerul şi economistul.Aceste calităţi pun indubitabil semnul egal între profesionalism şi profitabilitate în orice afacere.
