Documente scrise de Vlad Ţepeş, cea mai veche scrisoare în limba română şi actele prin care Mircea cel Bătrân a făcut donaţiile către Mănăstirile Cozia şi Tismana sunt doar câteva din cele 55.000 de manuscrise din perioada medievală care au fost scanate şi acum sunt accesibile online, gratuit, la adresa www.arhivamedievala.ro. Toate fac parte din prima bază de date digitalizată din România, cu documente provenind de la Arhivele Naţionale ale României.
Pentru cei care vor să studieze aceste documente, este interesant de știut că pot accesa scrisoarea în care Vlad Ţepes îi informează pe braşoveni că Iancu de Hunedoara a fost înfrânt în 1448 la Kosovo Polje, pot vedea online cel mai vechi document în limba română – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Benckner Iohann, sau pot să vadă confirmarea lui Nicolae de Wylak și Iancu de Hunedoara, voievozii Transilvaniei, care adeveresc magistratului orașului Brașov dreptul de a bate monedă, chiar dacă Vlad Dracul, domnul Țării Românești se opunea. Fiecare manuscris scanat are alături şi informaţii despre emitent, dar şi un mic rezumat.
Pentru a căuta documentele care ne interesează în baza de date, avem instrumente de căutare fie simple, fie combinate sau căutare avansată. Căutăm un domnitor, Vlad Ţepeş, de exemplu, şi automat apare o listă cu documente din care putem selecta ceea ce ne interesează. Avem o scrisoare în care Vlad Ţepes îi informează pe braşoveni că Iancu de Hunedoara a fost înfrânt în 1448 la Kosovo Polje, a declarat Marius Diaconescu, coordonatorul proiectului, citat de digi24.
Cea mai mare parte a documentelor scanate se află la Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale ale României – 19.800 unități arhivistice. Într-un clasament din punct de vedere al cantității, urmează serviciile județene din Sibiu, Brașov, București, Iași, Bihor, Covasna, și Maramureș. Identificarea documentelor s-a efectuat pe baza instrumentelor de evidență, în cazul în care erau realizate pe unitate arhivistică echivalentă cu un document. În cazul în care fondurile au fost prelucrate arhivistic doar la nivel de unitate de păstrare sau unitate arhivistică cu mai multe documente (fasciculă sau pachet), a fost necesară verificarea fiecăreia și identificarea la nivel de filă a documentelor care sunt vizate de proiect. Cel mai mare volum de muncă în identificarea documentelor în unitățile de păstrare la nivel de filă a fost la Servicul Județean Cluj, datorită numărului mare de fonduri familiale.
Pentru digitalizarea documentelor, au fost organizate 5 centre de scanare: două la Cluj-Napoca și câte unul la București, Brașov și Sibiu. Scanerul din București a fost mutat în mai multe servicii județene de arhive din țară împreună cu operatorul de scanner. Toți cei cinci operatori de scaner au fost angajați exclusiv în proiect.
Pe lângă documentele din Arhivele Naționale ale României, proiectul se extinde și la alte instituții și persoane fizice care au în proprietatea lor documente anterioare anului 1600, în funcție de disponibilitatea acestora și posibilitățile tehnice și financiare. Până în prezent s-au asociat acestui proiect Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca și Muzeul Național de Istorie a României. Chiar dacă este vorba de câteva zeci de documente, contribuția lor este esențială pentru completarea bazei de date.
”O primă etapă a fost cea de identificare a documentelor, identificare îngreunată pe de o parte de limbile de cancelarie, atât documentele scrise în slavonă, în greacă, în turco-osmană, in latină. Dar identificarea lor la nivelul structurilor arhivelor naţionale pe intreg teritoriul României de azi a fost destul de dificilă, pentru că evidenţele şi inventarele existente la sălile de studiu nu înregistrează de fiecare dată totalitatea acestor documente, a declarat Claudiu Turcitu, şef arhiva medievală în cadrul Arhivelor Naționale ale României.
Proiectul a fost realizat de Universitatea Bucureşti în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru alcătuirea bazei de date lucrând 10 specialişti de la Facultăţile de Istorie din Bucureşti şi Cluj. 80% din documentele arhivei sunt în limba latină, 10 la sută în slavonă şi română, iar 10 la sută în alte limbi. Arhiva medievală digitalizată a costat aproape 4 milioane de lei, din care peste 85% sunt bani norvegieni nerambursabili.
Sursa:digi24
